Nota: In cele ce urmeaza se analizeaza pozitia dominanta a centrului de greutate (C.G.) al corpului uman in raport cu distributia greutatii corporale la nivelul membrelor inferioare.
1. Dislocarea oaselor coxale (luxatii sau subluxatii ale articulatiilor sacro-iliace) determina dezechilibre ale pozitiei dominante a C.G.
2. Dezechilibrul pozitiei dominante al C.G. induce tulburari de tonus muscular la nivelul membrelor inferioare si afecteaza articulatiile intregului corp.
3. Pozitia C.G. oscileaza, se schimba in permanenta, insa cu siguranta se va situa dominant in dreapta sau stanga pe parcursul unor perioade de timp bine definite (fixe).
4. Dislocarea coxala (D.C.) poate apare inca din viata intra-uterina. Cauzele putand fi : ereditare – dislocarea coxala prezenta la mama, stressul psihic si fizic al mamei, patologice (uter infantil, traumatisme, etc.)
5. Dislocarea coxala cauzeaza dezechilibre ale tonusului muscular (hipotonie (laxitate) musculara si hipertonie (tetanie, contractura cronica) muculara). Aceste dezechilibre se reflecta si in miscarile reflexe, involuntare (chiar si in cele din timpul somnului).
6. Inclinatiile, tendintele inconstiente, spre efectuarea anumitor miscari si abordarea anumitor pozitii, agraveaza dezechilibrul existent (potenteaza cauza acestuia)
7. Stressul psihic, prin tensiunile musculare induse la nivelul intregului corp, agraveaza (mareste) dezechilibrul pozitiei C.G.
8. Practicarea diferitelor forme de sport, chiar si gimnastica, pot agrava dezechilibrul pozitiei dominante a C.G. Chiar si alergarea si mersul daca sunt facute in exces pot avea acest efect. Racelile, oboseala excesiva, abuzul de alcool, abuzul de alimente, etc. pot agrava dezechilibrul C.G.
9. Dezechilibrul C.G. influenteaza apetitul, functionarea organelor implicate in digestie, metabolismul, facilitand astfel instalarea obezitatii sau a subponderabilitatii (casexiei).
10. Dezechilibrul pozitiei dominante al C.G. intotdeuna induce tulburari care se manifesta in una dintre jumatatile (partile laterale) corpului (dreapta sau stanga). Inclusiv la nivelul partiilor drepte sau stangi ale creierului si organelor interne.
11. Activitatea, echilibrul functional al Sistemului Nervos Vegetativ, ( Simpatic si Parasimpatic) este influentat si de pozitia dominanta a C.G.
12. Starea psihica (deprimare, bucurie, depresie, vivacitate, etc) este influentata si de pozitia dominanta a C.G.
13. Dezechilibrele pozitiei C.G. pot fi masurate si analizate cu precizie folosind aparate de masura (cantare) computerizate, insa chiar si in lipsa acestora se pot trage concluzii certe (prin teste comparative ale articulatiilor, tonusului muscular, prin anamneza, etc.).
14. Pentru restauraea starii de echilibru/sanatate este important sa se anuleze cauzele dezechilibrului pozitiei dominante a C.G. si se pastreze in timp echilibrul/rezultatele obtinute.
15. Daca dezechilibrul C.G. atinge un anumit grad corpul uman reactioneaza schimband pozitia dominanta, adica intra in functiune capacitatea organismului de auto-echilibrare. Spre exemplu : dupa o perioada in care C.G. se afla situat dominant in dreapta (greutatea corpului fiind distribuita majoritar asupra membrului inferior drept) el va fi mutat dominant in partea stanga ( greutatea corpului va fi distribuita majoritar asupra membrului inferior stang). In aceasta perioada simptomele bolilor sau/si ale tulburarilor functionale avute pana in acel moment (perioada) dispar, urmand a fi inlocuite cu altele noi (pe parcursul timpului).
Dr. Saionji Masayuki ; Opava – Cehia – 1999 julie ; Congresul International al Medicilor Esperantisti ;
Traducere din esperanto : Sorin Iga – Timisoara – Romania – 2008 iulie
